giovanna
Incepator
 Din: Timisoara
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 79
|
|
Aproape toate popoarele au legende despre "micul popor" sau zeii sosiţi "la bordul navelor zburătoare". Aceste poveşti au persistat de-a lungul secolelor, din India până-n America. Oamenii care trăiesc azi în regiuni de deşert, albi sau roşii, au văzut multe lucruri curioase, dar refuză să vorbească sau să le relateze lumii exterioare. Am constatat că sunt neîncrezători şi preferă să tacă.
Indienii Navajos şi Hopis au văzut de multe ori "bondari" sau "farfurii zburătoare", dar se feresc să vorbească despre ele, chiar între ei. Cu mulţi ani în urmă, numeroşi indieni au observat un obiect sferic foarte mare, de mai mult de 35 picioare diametru. Cum traversa cerul cu viteză mică, făcea impresia că-şi schimbă forma, din lunguieţ devenind ca o pară, transformându-se mereu şi făcând un du-te-vino, în culorile curcubeului. Maşina respectivă a început să coboare pe versantul de sud-est al Muntelui Navajos. Ea a zburat foarte aproape de sol un timp şi mulţi se precipitară spre acel loc, s-o salute, dar ea s-a îndepărtat şi a dispărut. Un indian Hopi, care a asistat la acest început de aterizare, a povestit: "... da, noi ştim cine sunt, sunt cei pe care îi aşteptăm!..."
Toate popoarele primitive au poveşti despre Zeii albi, cu părul blond, care trebuie să vină, pentru a-i ajuta să se ridice spre o nouă viaţă.
Indienii Chippewas din Nord vorbesc de oameni mici, care vin în canoe de piatră sau metal. Şi puteau merge cu acele canoe pe sub apă. Un bătrân Chippewas mi-a spus: "Când strămoşii noştri se apropiau de acele canoe, erau adesea traşi sub apă. Noi am crezut că ei s-au înecat, dar vom vedea într-o zi, aceeaşi canoe sosind în alt loc, mai târziu"
Legenda "oalei Magice" este tot de origine Chippewas. Cu mulţi ani în urmă, un mare vrăjitor şi mai mulţi războinici erau într-o expediţie. Într-o noapte, au văzut o lumină căzând din cer şi lovind versantul unei coline. În dimineaţa a doua, s-au dus să vadă şi au găsit o oală enormă, rotundă, având pe suprafaţa ei sculptate animale curioase. Această marmită a tribului Chippewas, cu figuri de animale, aminteşte mult de "roţile" lui Ezechiel, cu figurile celor patru animale.
Cei care se vor strădui să examineze aceste lucruri se vor găsi în faţa unor concluzii cu totul neaşteptate.
Când calendarul de piatră aztec va fi, în fine, descifrat, el va revela amplasamentul piramidelor existente în America. Acesta a fost ascuns cu dibăcie, înainte de sosirea unor oameni cum Cortez sau Coronado. Un scafandru celebru a descoperit chiar, acum câţiva ani, o piramidă de piatră imensă pe fundul unuia dintre cele mai mari lacuri din Wisconsin. Cunoştinţele conţinute în calendarul de piatră aztec sunt echivalente cu cele plasate simbolic în Marea Piramidă. Calendarul de piatră a fost o amintire nepieritoare pentru Lumea Nouă (cele două Americi). Marea Piramidă a fost, tot astfel, martor pentru Lumea Veche (Egipt).
Gigantica limbă care iese de pe figura Zeului Soarelui, pe calendarul de piatră aztec, simbolizează Lumina Lumii înscrisă în tabletele şi manuscrisele care au fost depozitate în piramidele din America, la fel de bine ca şi în camerele secrete din Egipt şi din alte părţi.
LĂCAŞURILE SECRETE ALE LEULUI rămân a fi descoperite în lumea întreagă.
Oameni precum Cortez, Coronado şi Pizzaro au încercat să descopere "locurile sacre ale Leului" din Lumea Nouă, exact cum ei au urmat acelaşi scop în încarnările din Lumea Veche. Au eşuat, căci camerele secrete ale Celui Mare sunt bine păzite şi protejate.
Omul nu trebuie să primească aceste cunoştinţe înainte de venirea orei potrivite pentru aceasta. Starea documentelor a fost verificată în secolul XIII, apoi în secolul XVI, când mâna clerului lui Amon s-a întins pentru a distruge, încă o dată, cunoaşterea Adevărului. Cortez a ars textele sacre ale aztecilor şi, sub semnul crucii însângerate, au omorât, violat şi jefuit.
Dar Adevărul nu a fost redus la pulbere decât în momentul început cu uzurparea tronului de către Horemheb. În acelaşi scop, Montezuma, înainte de a muri, a pus în siguranţă cele mai importante scrieri, care se vor descoperi în sălile secrete de sub ruinele templelor aztece ale Mexicului.
Coronado, în altă încarnare, a fost unul dintre savanţii responsabili de distrugerea continentului Mu. El a revenit pentru a încerca să găsească capsulele temporare îngropate cu mii de ani înainte, dar n-a reuşit să le găsească, nici pe cele 7 oraşe ale Cibolei şi secretele lor.
La 16 noiembrie 1532, Inca Atahualpa a fost luat prizonier de Pizzaro, cuceritorul spaniol al Peru-ului. Atahualpa a fost Tutankhamon, şi Pizzaro - unul dintre asasinii faraonului Smenkere, din a 18-a Dinastie egipteană. Pizzaro căuta, de fapt, "Marele Disc Solar" de aur, care a fost adus la origine din Patria-Mamă - continentul Mu. Alţi exploratori în America de Sud au căutat zadarnic fabulosul El Dorado, dar nu l-au găsit niciodată.
De fapt, este vorba de oraşele pierdute în interiorul lui Mato-Grosso brazilian, oraşe care au făcut parte dintr-o colonie Mu.
"Discul Solar de Aur" a fost făcut din aur pur - "aur alchimic".
Când Pizzaro l-a asasinat pe regele Atahualpa, curieri veniţi din toate colţurile ţării Inca au adus obiecte de aur lui Pizzaro, ca acesta să-l cruţe pe Inca. Aflând că regele lor e mort, au încetat să mai aducă aur. Pizzaro n-a fost destul de răbdător, fiindcă dacă ar fi aşteptat încă puţin, ar fi pus mâna pe una dintre cele mai mari comori ale lumii, căci Discul Solar era mai mult decât o simplă imagine de veneraţie, a unui cult. Când era lovit, emitea nişte vibraţii a căror frecvenţă făcea posibilă teleportarea pentru preoţii Soarelui. Ei trebuiau doar să lovească Discul cu nişte instrumente anumite!
El putea, de asemenea, să provoace cutremure de pământ.
Discul fusese ascuns odată cu statuile de aur masiv, făcute în mărime naturală, care reprezentau pe precedenţii regi incaşi. Obiectele cele mai importante au fost păstrate pentru "Sfârşit", aşa că Pizzaro n-a primit decât piese de mai mică importanţă.
De ce erau aceste statui de mărime naturală?
Pentru că trupurile reale ale împăraţilor defuncţi, la Incaşi, erau transmutate, prin metoda vibraţiilor, în aur masiv. Aceasta era metoda lor de mumificare.
Discul Solar este acum plasat sub paza "Confreriei celor 7 Raze", lângă lacul Titicaca, din Peru. Unul dintre cei mai mari ghicitori din Egipt s-a reîncarnat în Nostradamus (1503-1566). Profeţiile lui remarcabile au fost posibile prin întrebuinţarea unei bule de cristal, care la origine provenea din spaţiu, din timpul construcţiei Marii Piramide. Nostradamus a prezis descoperirea energiei atomice şi a anunţat distrugerea definitivă a civilizaţiei, prin eliberarea unei astfel de energii. El a dat totuşi o rază de speranţă: "Cerul va arăta semne" - voind să spună că ni se va da o ultimă şansă pentru a ne decide destinul. E vorba aici, desigur, de "semne" însemnând vizitatori veniţi din spaţiu. El a vorbit mult despre evenimentele care vor veni în zilele noastre: "un mare roi de albine va apare şi nu se ştie când va sosi". Viespile din Biblie şi albinele lui Nostradamus sunt farfuriile zburătoare de azi. În epistola către Henric II al Franţei vorbeşte de "păsări ciudate", care vor striga "acum! acum!" "Păsările ciudate" şi "roiurile de albine" sunt vizitatorii din spaţiu
Marele continent al Americii de Nord, care a cunoscut în vechime civilizaţia foarte avansată a Continentului Mu şi a Atlantidei, şi care a suferit mai apoi o cădere culturală timp de o mie de ani, este brusc Patria-Mamă a numeroaselor naţiuni indiene. Legendele tuturor triburilor indiene sunt pline de poveşti care istorisesc cum au ajuns în cele din urmă pe suprafaţa pământului, unde au observat că ţara era plină de nămol şi de bălţi. Atunci au înţeles că un mare ocean acoperise cândva această regiune, înainte de sosirea lor. Antropologii au încercat să ascundă aceste legende, care povestesc că poporul indian a ieşit din sânul (din matricea) Ţării-mamă, pentru a trăi la suprafaţa ei. Ei explică aceste mituri spunând că indienii -ignoranţi şi superstiţioşi şi primitivi din America - văd grâul şi plantele ieşite din pământ şi crescând sub acţiunea Soarelui care încălzeşte Pământul şi, din acest motiv insinuează că ei înşişi ar fi ieşit, tot în acest fel, din Pământul-Mamă. Povestea ar putea fi adevărată, nu numai din punct de vedere "simbolic".
Antropologii, istoricii şi alţi cercetători vor descoperi că "miturile", "legendele" celor "primitivi" şi "superstiţioşi" nu sunt nici mituri, nici produse ale imaginaţiei unor sălbatici ignoranţi. La originea tuturor acestor relatări legendare a stat un fapt real.
Indienii din America de Nord au ieşit din cavernele subterane, pentru a reveni la viaţă, ca înainte la suprafaţă.
Cataclismele care au înghiţit Mu şi Atlantida, ca şi efectele dăunătoare intense ale bombardamentelor razelor cosmice, au obligat pe cei scăpaţi teferi din catastrofe, numeroase triburi indiene, să se refugieze sub pământ.
Din aceste motive, un continent atât de mare n-a fost tulburat de civilizaţie până în timpul lui Cristofor Columb (1492 d.Ch.). El trebuia să servească drept leagăn al unei rase de oameni.
Totuşi, în America există şi Lăcaşuri secrete ale leului!
Tabletele antice de teleonium se găsesc şi acum în regiunea de sud-vest a ţării, iar "oamenii sălbatici" ai "pădurii" (Indienii) au moştenit o fabuloasă comoară de scrieri, pe care o vor reda umanităţii, atunci când omul va avea nevoie de Adevăr.
Unele din descoperirile făcute în America de Nord, de obiecte de origine indiscutabil egipteană, au fost făcute în morminte şi temple care se află în regiunea de Vest a Statelor Unite. Cum a fost posibil ca astfel de obiecte - cum ar fi, de pildă, scarabeii - să fie îngropate alături de indieni care au murit în anii 1100-1300 d.Ch.?
Cum au ajuns aceste obiecte din Egipt în America? Ele au fost găsite adânc îngropate în pământ îngheţat, în Alaska şi mai la nord încă, s-au găsit lămpi egiptene şi alte obiecte. Din păcate, aceste enigme au fost îndepărtate sau examinate în grabă de savanţi, care se tem ca scumpele lor teorii să nu se năruie, la lumina unor astfel de probe.
Indienii Navajos au o legendă care vorbeşte de un zeu cu pielea albă şi părul blond, care vine pe pământ sosind din Cer într-un nor înconjurat de fulgere. El i-a învăţat să guverneze în mod înţelept. Iar indienii au fost uimiţi de marea sa înţelepciune. Vizitatorul le-a spus că se va întoarce şi-i va ajuta din nou, dacă vor avea nevoie de el.
La câteva luni de la lansarea primelor bombe atomice asupra a două oraşe japoneze, un tânăr păstor bediun păştea capre în lungul coastei de est a Mării Moarte. El escaladă faleza care domina deşertul, fugărind un animal rătăcit de turma sa. Aruncă o piatră în deschizătura uneia dintre grotele săpate de vânturi în faleza albă de gresie. Auzind zgomot de vas care se sparge, intră în interiorul cavernei şi descoperi imense oale de lut, pline de blocuri compacte, răspândind un miros urât. Câteva luni mai târziu s-a aflat că era vorba de documente, care făceau parte dintr-o veche bibliotecă de rulouri şi manuscrise.
În 1951, numeroase rulouri de hârtie conţinând mii de fragmente au fost dezgropate din altă cavernă, în acelaşi loc.
Manuscrisele de la Marea Moartă conţineau cea mai mare parte din Biblie şi documentele conexe, dar, de asemenea, mărturii care aruncă o lumină nouă în ce priveşte anturajul şi gândirea religioasă ale tânărului Iisus. Aceste manuscrise revelau că Iisus, Ioan Botezătorul şi Ioan cel Iubit au făcut parte din ordinul monahal al Esenienilor. Descoperirea nu se limita numai la scrieri biblice originale. În întinderea deşertului, situat între falezele cu manuscrise şi malul de vest al Mării Moarte, au ieşit la iveală ruine, care arătau că aici a fost o veche mânăstire a Esenienilor. Lucru foarte important!
Istoria lor aruncă o nouă lumină asupra studiului Bibliei şi asupra situaţiei creştinismului. Căci esenienii au influenţat considerabil dovedirea Noului Testament. Rulourile au fost descoperite pentru prima dată la începutul anului 1947... Chiar în acest an şi-au făcut apariţia pentru prima dată "farfuriile zburătoare" pe cerul Terrei! În 1947, "lăcaşurile secrete ale Leului" au început să se deschidă.
Conţinutul manuscriselor nu a fost divulgat deloc popoarelor pământului, căci descoperirea unui material aşa de original nu poate decât să răvăşească numeroase credinţe şi dogme teologice de astăzi.
_______________________________________
The world's a better place when it's upside down
|
|
